The potential prognostic significance of the Laboratory Risk Indicator for the Necrotizing Fasciitis (LRINEC) score in necrotizing fasciitis

Abstract

Background: we discuss the role of Laboratory Risk Indicator for the Necrotizing Fasciitis (LRINEC) on the prognosis of this disease. Necrotizing Fasciitis (NF) is characterised by rapid spreading of infection and necrosis of the soft tissues and fascia. Methods: thirty patients (17 male, 13 female, mean age 57.5 years) were treated between 2011-2016 (in our center); they were analysed retrospectively regarding age, sex, isolated microbiological agents, modalities of treatment and mortality rate. Results: the majority of the infections were detected in the perineum (14 patients). Other sites of infection were: the presacral region (3 patients), as well as abdominal region after elective (10 patients) and emergency surgery (2 patients), respectively. 53.3% of patients had at least one predisposing comorbid factor such as diabetes mellitus, hypertension, cardiomyopathy and congestive heart failure. The tissue cultures were positive in 12 patients. Mean LRINEC score on admission was 8.5 +/- 2.85. There was a strong correlation between LRINEC score and patient age (p=0.018, R=0.43). LRINEC score was affected by neither gender nor the presence of any comorbidities. The patients were classified according to Wang and Wong staging system, as follows: one patient in stage 1, 15 patients in stage 2 and 14 patients in stage 3. Patients with higher Wang and Wong stages had significantly higher LRINEC scores. The mortality rate was 16.7%. The mean LRINEC score of deceased patients compared to patients who were successfully treated was 9.2 +/- 2.2 and 8.36 +/- 2.9. Conclusion: even though LRINEC score and Wang and Wong stage were significatly related with ICU stay, their direct effect on mortality wasn't significant in our study. / Context: discutăm despre rolul indicatorului de risc de laborator pentru fasceita necrozantă (LRINEC) asupra prognosticului acestei boli. Fasceita necrozantă (NF) se caracterizează prin răspândirea rapidă a infecţiei şi a necrozei ţesutului moale şi a fasciei. Metode: Treizeci de pacienţi (17 bărbaţi, 13 femei, vârsta medie 57,5 ani) au fost trataţi în perioada 2011-2016; au fost analizaţi retrospectiv în ceea ce priveşte vârsta, sexul, agenţii microbiologici izolaţi, modalităţile de tratament şi rata mortalităţii. Rezultate: Majoritatea infecţiilor au fost detectate în perineu (14, 46,7%), alte localizări ale infecţiei fiind regiunea presacrală (3, 10%), regiunea abdominală după intervenţie chirurgicală de elecţie (10,33,3%) şi intervenţie chirurgicală de urgenţă (2, 6.7%). 53,3% dintre pacienţi au prezentat cel puţin un factor comorbid predispozant, cum ar fi diabetul zaharat, hipertensiunea, cardiomiopatia şi insuficienţa cardiacă congestivă. Culturile de ţesut au fost pozitive la 12 (40%) pacienţi. Scorul mediu LRINEC la internare a fost de 8,5 ± 2,85. A existat o corelaţie puternică între scorul LRINEC şi vârsta pacientului (p = 0,018, R = 0,43). Scorul LRINEC nu a fost afectat nici de sex, nici de prezenţa oricăror comorbidităţi. Pacienţii au fost clasificaţi conform sistemului de stadializare Wang şi Wong: 1 pacient în stadiul 1 (3,3%), 15 în stadiul 2 (50%) şi 14 în stadiul 3 (46,7%); pacienţii cu stadii Wang şi Wong mai mari aveau scoruri LRINEC semnificativ mai ridicate. Rata mortalităţii este de 16,7%. Scorul mediu LRINEC al pacienţilor decedaţi a fost de 9,2 ± 2,2 şi al pacienţii în viaţă de 8,36 ± 2,9. Concluzii: Chiar dacă scorul LRINEC şi stadiul Wang şi Wong au fost semnificativ legate de internarea la terapie intensivă, efectul lor direct asupra mortalităţii nu a fost semnificativ în studiul nostru.